Despre noi
Prezenta constanta in viata culturala a Gorjului de aproape patru decenii, Scoala Populara de Arta Targu-Jiu, institutie publica de cultura aflata in subordinea Consiliului Judetean Gorj, prezinta o serie intreaga de particularitati care o individualizeaza pregnant in raport cu alte institutii de acest gen din tara.
Ea este in acelasi timp o institutie de educatie permanenta in domeniul artistic si in cel al mestesugurilor traditionale, asezamant cultural, dar si institutie de spectacole, cu tripla specializare: teatru de papusi, orchestra de camera (ambele cu statut profesionist) si folclor scenic.
Pentru a facilita intelegerea activitatii ei atat de complexe, vom detalia elementele care definesc particularitatile Scolii in raport cu celelalte asezaminte culturale gorjene, dar si cu alte scoli de profil din tara.
In domeniul educatiei permanente:
|
Scoala Populara de Arta Targu-Jiu isi desfasoara activitatea pe linie de educatie permanenta in domeniul artistic la sectia de baza, cea din capitala de judet, precum si in 32 de sectii externe din tot atatea localitati din Gorj. In septembrie 2008, la deschiderea cursurilor, paleta activitatilor organizate a fost una extrem de bogata: 33 de discipline. In cele 78 de cercuri de instruire, conduse de tot atatia experti, instructori sau mesteri populari (muncitori), cu norma de baza sau platiti pe baza contractelor cu timp partial de munca, sprijiniti de 9 corepetitori (personal auxiliar de instruire) deprind tainele diverselor discipline artistice peste 1400 de cursanti.
Trebuie spus ca, pe cat de discreta, pe atat de omniprezenta si de eficienta este implicarea institutiei in toate segmentele culturii populare traditionale, dar si in cele ale artei culte. Si aceasta nu doar la sediu, ci si in mai bine de o treime din localitatile Gorjului, acoperindu-se practic toate zonele judetului. Mai explicit, trebuie constientizat faptul ca, de pilda, nu exista ansamblu de amatori din Tara Jiului de Sus, in spatele caruia sa nu stea munca specialistilor Scolii, fie ei instructori, coregrafi, corepetitori. Inutil sa mai precizam ca membrii acestor ansambluri sunt fie fosti, fie actuali elevi.
Nu altfel stau lucrurile in privinta sectiilor externe care au ca obiect de activitate arta populara si mestesugurile noastre traditionale, multe dintre ele pe cale de disparitie. Salvarea lor, perpetuarea acestei fabuloase zestre de frumos, se face de atatia si atatia ani numai si numai prin intermediul Scolii Populare de Arta.
Apeland la limbajul sec, dar deosebit de relevant al datelor, redam mai jos paleta de activitati didactice a Scolii si raspandirea ei in teritoriu:
- ansambluri de cantece si dansuri populare si de obiceiuri traditionale la: Closani-Pades, Sohodol, Tismana, Polovragi, Targu Carbunesti, Hurezani, Negomir, Crasna, Dragotesti, Dobrita, Balta, Runcu, Bengesti-Ciocadia, Licurici, Balesti, Baia de Fier, Stoina, Turceni;
- formatii vocal-instrumentale la: Pestisani, Tismana, Sadu, Turceni, Negomir, Dragotesti, Crasna;
- dansuri populare la: Pestisani, Dobrita-Runcu, Crasna, Baia de Fier, Dragotesti, Balta, Turceni, Polovragi, Hurezani, Targu Carbunesti, Licurici;
- muzica usoara si folk la: Targu-Jiu, Sadu, Balta;
- dans modern si balet: Targu-Jiu, Targu-Carbunesti, Turceni, Barbatesti, Turburea;
- canto muzica populara, muzica usoara, la: Targu-Jiu (5 catedre) si Sadu;
- instrumente muzicale la: Targu-Jiu (vioara 2, acordeon-orga 3, chitara, saxofon-clarinet, instrumente populare de suflat, pian, violoncel), Sadu (chitara, acordeon), Negomir (fluier), Baia de Fier (fluier), Polovragi si Crasna (fluier, clarinet, taragot), Tismana (vioara, chitara), Balta (chitara), Turceni (nai);
- arta plastica, arta decorativa la: Targu-Jiu, Crasna, Motru si Novaci;
- teatru folcloric la: Polovragi;
- cusaturi-tesaturi la: Balanesti, Pestisani (2 catedre), Polovragi (2 catedre), Tismana-Sohodol
(2 catedre), Topesti (2 catedre), Telesti (2 catedre);
- arta lemnului la: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Pestisani, Polovragi, Crasna;
- impletituri, la Polovragi.
Concluzionand putin dupa enumerarea de mai sus, trebuie sa constatam ca la aceasta ora Scoala Populara de Arta Targu-Jiu este un veritabil laborator in care se cultiva si se perfectioneaza talentele celor care vor asigura schimbul de maine al artei noastre populare. O confirma stralucit rezultatele remarcabile obtinute de elevi si in ultimii ani, in toate confruntarile organizate la nivel local, regional si national.
Ca institutie de spectacole:
|
Caracteristic numai Scolii Populare de Arta Targu-Jiu este si dubla sa apartenenta la o alta categorie, pe langa aceea a asezamintelor culturale - cea a institutiilor de spectacole. O face sa fie integrabila aici existenta Trupei de Papusari profesionisti “Pinocchio”, a Orchestrei targujiene de Camera “Lyra Gorjului”, ambele sectii ale Scolii, precum si activitatea de prestare de servicii artistice a Ansamblului Folcloric “Maria Lataretu”, a Grupului Pop “Sideral” etc.
Detaliind, se cuvine sa amintim ca Teatrul de Papusi “Pinocchio” si Orchestra targujiana de camera “Lyra Gorjului”, infiintate in anul 2005 si aflate la ora intocmirii acestui material in cea de a 4-a stagiune permanenta din existenta lor si a Gorjului, au fost create de actualul manager al Scolii in scopul umplerii unui gol evident in oferta culturala adresata copiilor Gorjului (teatrul de papusi) sau, dupa caz, in cea adresata melomanilor targujieni (orchestra sinfonica).
Cu un plan de venituri extrabugetare de 350.000 lei, Scoala Populara de Arta Targu-Jiu realizeaza un procent de autofinantare de aproape 17% din totalul bugetului.
In sfarsit, activitatea de spectacole cu trei stagiuni permanente (teatru de papusi, muzica sinfonica si muzica populara), precum si activitatea de actant cultural, asumata de Scoala in aproape 60% din proiectele si programele continute de Agenda Culturala a Consiliului Judetean Gorj, singularizeaza institutia noastra nu doar in Gorj, ci si, probabil, in intreaga tara.
Regulamentul de Organizare si Functionare
Organigrama
Statul de Functii
|
